„Das Biedermeier in Neuwied und am Mittelrhein“ im Roentgen-Museum Neuwied

neuwied flyerAm Sonntag, 18. August 2019, um 11.30 Uhr wird die Ausstellung „Das Biedermeier in Neuwied und am Mittelrhein“ im Roentgen-Museum Neuwied durch Landrat Achim Hallerbach und Museumsdirektor Bernd Willscheid eröffnet.

Unter den Begleitveranstaltungen findet am Donnerstag, den 17. Oktober 2019, ab 18.30 Uhr auch eine Veranstaltung zu Carmen Sylva (Elisabeth zu Wied, Königin von Rumänien) statt:

Präsentation der neu erschienenen Biografie über Elisabeth zu Wied, die erste Königin von Rumänien und Schriftstellerin Carmen Sylva: Silvia Irina Zimmermann: „Die Feder in der Hand bin ich eine ganz andre Person“. Carmen Sylva (1843-1916). Leben und Werk. Mit einem Vorwort von I.D. Isabelle Fürstin zu Wied. Schriftenreihe der Forschungsstelle Carmen Sylva/ Fürstlich Wiedisches Archiv, Band 8, Stuttgart: ibidem-Verlag, 2019, 434 Seiten, 370 Abbildungen (davon 25 farbig), ISBN: 978-3-8382-0815-2.

Es sprechen: I.D. Isabelle Fürstin zu Wied, Dr. Silvia Irina Zimmermann und Bernd Willscheid

Näheres über die Bildbiografie Carmen Sylva:
http://www.carmensylva-fwa.de/publ/fscsfwa08.html

Weitere Informationen zur Ausstellung im Roentgen-Museum: Das Biedermeier in Neuwied und am Mittelrhein

Veröffentlicht unter *Deutsch, News & Events | Hinterlasse einen Kommentar

Hofkultur in den Monarchien Südosteuropas im 19. Jahrhundert (Universität Heidelberg 2019)

Im Sommersemester 2019 findet im Historischen Seminar an der Universität Heidelberg eine Übung zum Thema:

„Macht und Repräsentation. Hofkultur in den Monarchien Südosteuropas im 19. Jahrhundert“

geleitet von Frau Dr. Edda Binder-Iijima (Seminar für Osteuropäische Geschichte) statt.

fuerstenhoefe

Beschreibung:
Die Etablierung neuer Staaten in Südosteuropa im 19. Jahrhundert wie Griechenland, Rumänien, Bulgarien ging außer in Serbien und Montenegro mit der Berufung von Mitgliedern europäischer Königshäuser (Wittelsbach, Hohenzollern-Sigmaringen, Sachsen-Coburg-Gotha) als monarchischer Staatsspitze einher, die den neu entstandenen Staaten Stabilität und Dauer verleihen sollten. Da die gängige Staatsform in Europa die konstitutionelle Monarchie darstellte, wurde diese Institution zusammen mit anderen Verfassungsorganen als Vorbild übernommen. Als wichtig für die Akzeptanz einer fremden, aber auch einheimischen Dynastie erwiesen sich die Repräsentationsformen der Hofkultur, die sowohl einheimische Traditionen einer nichtadligen Gesellschaft als auch anerkannte europäische Normen der Außendarstellung respektieren mussten, um sich zu einem gesellschaftlichen und politischen Kommunikationsmittelpunkt zu entwickeln. Dabei übernahmen die Frauen der Monarchen wichtige Integrationsfunktionen auf kulturellem und sozialem Gebiet. Ziel der Übung ist es, am Beispiel einiger Königshöfe die monarchische Repräsentanz, auch von ihrer weiblichen Seite, und ihre Bedeutung für die Stabilisierung neuer Dynastien zu untersuchen und sie auf bestimmte Thesen hinsichtlich der Wirkungskraft von höfischer Kultur im 19. Jahrhundert zu überprüfen.

Die Übung findet 14täglich statt.
Bestandteil der Übung ist eine Exkursion im Juni nach Neuwied zum Stammschloss der ersten rumänischen Königin Elisabeth zu Wied.
Zu diesem Kurs wird es ein semesterbegleitendes Online-Angebot geben.

Literatur:
Wienfort, M.: Monarchie im 19. Jahrhundert, Berlin u.a. 2019. Lauer, R., Majer, H.G. (Hg.): Höfische Kultur in Südosteuropa, Göttingen 1994. Zimmermann, S.: Die dichtende Königin. Elisabeth, Prinzessin zu Wied, Königin von Rumänien, Carmen Sylva (1843-1916), Stuttgart 2010. Kober, A.H.: Europäische Fürstenhöfe – damals. Zwischen Donau und Bosporus, Frankfurt 1938. Van der Kiste, J.: Kings of the Hellenes. The Greek Kings 1863-1974, Phoenix Mill 1994. Knodt, J.: Ferdinand der Bulgare. Die Balkanmission eines Prinzen aus dem Hause Sachsen-Coburg und Gotha-Kohary 1887-1918, Bielefeld 1947.

Veröffentlicht unter *Deutsch, Forschung - Cercetare - Research, News & Events | Hinterlasse einen Kommentar

Silvia Irina Zimmermann: Regina Elisabeta (Carmen Sylva), altfel decât o ştim

Înregistrarea evenimentului despre prima noastră Regină, Elisabeta de Wied (Carmen Sylva) de la Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, Bucureşti, din 30 mai 2019.

Mulţumiri Casei Schiller pentru găzduire şi pentru frumoasa, reînnoita colaborare!

Veröffentlicht unter Aus der Forschungsstelle Carmen Sylva FWA, Casa Schiller, News & Events | Hinterlasse einen Kommentar

Regina Elisabeta (Carmen Sylva), altfel decât o ştim (Invitaţie la Casa Schiller, Bucureşti, 30 mai 2019)

zimmermann-casaschiller-2019Invitaţie la evenimentul organizat de Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din Bucureşti în colaborare cu Centrul de Cercetare Carmen Sylva al Arhivei Princiare de Wied din Neuwied, joi, 30 mai 2019, ora 18.

Conferinţă cu proiecţie de imagini şi prezentare de carte:
„Cu pana în mână sunt o cu totul altă persoană” – Regina Elisabeta (Carmen Sylva), altfel decât o ştim: viaţa şi opera în imagini, mărturii proprii şi documente de archivă inedite
Prezintă: dr. Silvia Irina Zimmermann (iniţiatoare şi coordonatoare a Centrului de Cercetare Carmen Sylva al Arhivei Princiare de Wied din Neuwied)

Declaraţii ale Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) despre viaţa şi activitatea ei
Citate în biografia „Carmen Sylva. Viaţa şi opera“ de Silvia Irina Zimmermann în capitolul “Viaţa şi opera lui Carmen Sylva în mărturii proprii, documente istorice şi fotografii din Arhiva Princiară de Wied”

„Misiunea România” – primele impresii la Curtea domnească de la Bucureşti:

„Îmi prieşte oarecum că nu a existat o Curte mai înainte aici, încât pot să mi-o făuresc pe a mea aşa cum îmi place mai mult şi cum îmi dictează experienţele acumulate. În acelaşi timp trebuie să fiu precaută, pentru că tot ce voi face va fi un caz de precedenţă pentru mai târziu. Aş fi fericită dacă mi-ar reuşi să introduc protocolul de la Curte într-un mod cât mai puţin ţeapăn cu putinţă.”
(Elisabeta Doamna către socrul ei, Principele Karl-Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, Bucureşti, 18 decembrie 1869).

Dureroasa lipsă de copii:

„Dragul meu! Astăzi se împlinesc 5 ani de când ai sosit la Monrepos, a fost aşa de frumos! […] Oare ce aşteptări aveai atunci de la mine? Şi care din ele ţi s-au împlinit? Eu am primit cu mult mai mult decât aşteptam, spun asta cu inima plină de mulţumire, iar copilul pe care l-am avut împreună este pentru mine dovada că providenţa ne-a găsit potriviţi unul pentru celălalt şi a vrut cu adevărat să ne binecuvânteze! O, dragul meu, fericirea noastră nu este distrusă, căci dragostea noastră a crescut! Când un bărbat devine tată, atunci abia simte că femeia lui este soţia lui, iar când o femeie îşi pierde copilul, atunci ea simte că bărbatul care o sprijină în ceasul acela este soţul ei. Astfel şi pe noi ne uneşte râul iubirii noastre, care ne poartă corabia vieţii mai departe prin toate suferinţele, ocolind toate stâncile şi trecând peste toate hăurile, nu-i aşa, dragul meu drag?”
(Elisabeta Doamna către Domnitorul Carol I, Sinaia, 16 octombrie 1874).

„Suferinţele din ultimele luni sunt deja uitate, să nu crezi că mă cufund în ele; cu toate că ar trebui să mint, dacă aş spune că aş putea suporta cu uşurinţă această dezamăgire [din cauza pierderii sarcinii]. Cine ştie dacă nu este mai bine! Ar fi fost prea multă fericire să te întâmpin la întoarcere victorios şi în acelaşi timp să port ceva sub inimă, prea multă fericire pentru sărmana inimă, care e obişnuită cu suferinţa! Când mă gândesc că te voi vedea şi că voi fi în braţele tale, atunci toată suferinţa mea de acum va fi uitată!”
(Elisabeta Doamna către Domnitorul Carol I, Cotroceni, 8 noiembrie 1877).

Scriitoarea Carmen Sylva în serviciul Regelui:

„Când văd şi aud cum trăiesc alţii, atunci constat că noi am avut-o cu adevărat greu. Unchiul Nicolas [conte de Merenberg] m-a lăsat ieri să-i povestesc multe despre mine, despre război,  despre cedarea Basarabiei şi chestiunea Dunării. Este plăcut să discut cu el, pentru că el este atât de lucid şi rămâne calm, privind toate lucrurile cu simplitate. Dar sunt de părere că este mai necesar ca oricând să-ţi scrii memoriile. Ai putea să lucrezi un pic în avans, ca să putem continua cu zel când revin acasă. Dar trebuie să-mi mai povesteşti câte un pic [...].”
(Regina Elisabeta către Regele Carol I, Segenhaus, 1 iunie 1883).

„Ţi-am povestit deja că de curând a fost o doamnă din Australia la Neuwied, care e pentru prima dată în Europa, şi a fost foarte emoţionată să mă vadă. Zice că aş fi atât de populară în Australia!!… [...] Traducerea în engleză a Rapsodului va fi tipărită în acelaşi timp în Anglia şi în America. Poeţii francezi au fost atât de încântaţi, încât lui Sully Prudhomme i-au curs lacrimile, iar Leconte de Lisle a spus că începe o nouă eră a artei poeziei! Ţara noastră mică, mică! Nu-i aşa că e frumos asta? Şi vor mai urma multe, dacă Dumnezeu îmi va da zile! Ex oriente lux! [Lumina vine de la răsărit] vom spune atunci cu mândrie şi vom face ca aceste cuvinte să trimită spre noi!
(Regina Elisabeta către Regele Carol I, Wiesbaden, 17 octombrie 1889).

Experienţa traumatică a exilului:

„La ce mi-a folosit mie toată seriozitatea? Doar ca să străbat cu mult mai greu prin viaţă! Am vrut să am o Curte spirituală şi artistică, o Ferrara, ceva care să lumineze departe, spre cea mai înaltă civilizaţie. Poate că solul în care am vrut să sădesc nu era încă pregătit pentru a da roade, iar picioarele dănţuitoare se potrivesc mai bine decât frunţile gânditoare!– Cine poate spune de ce merg lucrurile aşa cum merg! Cu siguranţă nu este adevărat că suntem meşterii soartei noastre! Suntem o jucărie a destinului, iar libertatea voinţei este o vorbă goală. Eşti folositor pentru o vreme la un loc, pentru că te potriveşti acolo, iar în ceasul în care te-ai uzat, eşti pur şi simplu dat la o parte.”
(Regina Elisabeta către Regele Carol I, Segenhaus, 10. März 1894).

Despre starea ţăranilor români:

„Ieri l-am avut într-o lungă audienţă pe specialistul nostru în statistică care mi-a spus că patru sute de mii de ţărani sunt fără de pământ şi proprietate, ceea ce este probabil cea mai proastă veste, în schimb o veste bună e că s-au mobilizat acum ţărani care arendează împreună domenii mai mari. Căci există cinci mii de arendaşi în ţară!!! Ce înseamnă asta nu cred că trebuie să mai explic, şi în sfârşit îşi dau seama şi marii proprietari şi încep şi ei să-şi cultive domeniile singuri din nou, cu toate că asta le aduce mai puţin. Dar văd şi ei că altfel pământul şi ţăranii vor fi ruinaţi. Am fost de multă vreme o adevărată Casandra: m-am revoltat din cauza ridicării exagerate a taxei de arendă şi a tăierii pădurilor, iar acum când îşi dau şi ei seama, este de fapt prea târziu! A fost regretabil că nu ştia Carol despre cultivarea pământului mai nimic şi, astfel, nu a recunoscut unele primejdii, pe care eu însă le vedeam clar. Acum încerc să ajut cu toate forţele mele, pe când, mai înainte, totul ar fi fost de prisos, când oamenii nu mi-ar fi dat crezare.”
(Regina Elisabeta către fratele ei, Principele Wilhelm de Wied, Bucureşti, 30 ianuarie 1905).

„Aici ne ameninţă foametea şi revoluţia. Dacă le facem bine ţăranilor, se revoltă cei de sus, dacă le facem bine marilor proprietari, se revoltă ţăranii. Se pare că nu am fost niciodată într-o situaţie mai dificilă, iar Sturdza este bătrân, şi oamenii nu mai au încredere unii în alţii, ci se combat reciproc cu toate mijloacele.”
(Regina Elisabeta către Prinţesa Sophie de Wied, Bucureşti, 8 ianuarie 1908).

Acasă în România:

„Ah, Rinul, Rinul! Îi voi purta dorul cât voi trăi. Şi totuşi, acum aş avea dor de casă de România, dacă ar trebui să o părăsesc. Dor de soarele ei, de carele cu boi, de limba ei, de arşiţa orientală, de oamenii cu care împărtăşesc viaţa de peste treizeci de ani.”
(Regina Elisabeta către Prinţesa Sophie de Wied, Bucureşti, 18 martie 1900).

Limba şi mentalitatea în noua ţară:

„Nu putem cuprinde atât de repede mentalitatea unui popor străin şi de aceea nu reuşim să folosim cuvintele pe care le înţelege şi care îi plac. Şi astfel poate că greşim tocmai acolo, unde, în alt loc, am fi procedat bine. Am avut deseori experienţa aceasta aici, până când am înţeles mentalitatea locului… Nu ajunge să cunoşti limba, trebuie să şi gândeşti ca ei. Aici societatea gândea franţuzeşte – asta era deja destul de greu, căci eu nu gândeam deloc franţuzeşte – în schimb, poporul gândea româneşte, ceea ce era o diferenţă de la cer la pământ. Dar m-am obişnuit, în sfârşit, iar acum desluşesc mai bine ce efect au unele lucruri asupra lor.”
(Regina Elisabeta către Prinţesa Sophie de Wied, Sinaia, 31 iulie 1914)

* * *

Apariţie de carte 2019: o nouă biografie a Reginei poete Carmen Sylva în limba germană

Silvia Irina Zimmermann: Die Feder in der Hand bin ich eine ganz andre Person.“ Carmen Sylva (1843-1916). Leben und Werk. [„Cu pana în mână sunt o cu totul altă persoană”. Carmen Sylva (1843-1916). Viaţa şi opera.].

Volumul 8 al colecţiei Centrului de Cercetare Carmen Sylva al Arhivei Princiare de Wied din Neuwied. Prefaţă de Principesa Isabelle de Wied. 434 pagini, 370 ilustraţii alb-negru şi color din Arhiva Princiară de Wied şi din colecţia autoarei. Stuttgart: Editura Ibidem, 2019, ISBN: 978-3-8382-0815-2.

Cartea cuprinde un studiu de imagine despre prima regină a României, Elisabeta de Wied  (Carmen Sylva) în literatura memorialistică şi biografii, urmat de o biografie în imagini, mărturii de epocă şi documente inedite din arhive şi din corespondenţa reginei cu familia ei din Neuwied şi cu Regele Carol I. Numeroasele fotografii de epocă şi imaginile despre viaţa şi opera literară a Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) publicate în carte provin din Arhiva Princiară de Wied (228, din care 9 color) şi din colecţia personală a autoarei (142, din care 16 color).

„Cartea este Carmen Sylva: complexă, cu multe straturi – și plină de fațete.”
ASS Principesa Isabelle de Wied (din prefaţa cărţii)

Autoarea: Dr. Silvia Irina Zimmermann, născută la Sibiu, a studiat filologie germană, filologie engleză, istoria artei şi sociologie şi este doctor în literatura germană a Universităţii din Marburg cu o teză de doctorat despre literatura Carmen Sylvei. Este inițiatoare şi coordonatoare a Centrului de Cercetare Carmen Sylva al Arhivei Princiare Wied. A publicat mai multe cărţi despre personalitatea şi importanţa primei regine a României, Regina poetă Elisabeta de Wied (Carmen Sylva) şi este co-editoare a colecţiei Centrului de Cercetare Carmen Sylva.
Pagina de internet a autoarei: www.sizimmermann.de

Veröffentlicht unter *Română, Aus der Forschungsstelle Carmen Sylva FWA, Casa Schiller, News & Events | Verschlagwortet mit , , , , , | Hinterlasse einen Kommentar

Neuerscheinung: „Carmen Sylva. Leben und Werk“ (2019)

carmensylva-biografie-zimmermannNeue Biografie über Carmen Sylva,  Schriftstellerin und erste Königin von Rumänien  (Elisabeth zu Wied, 1843-1916)

Silvia Irina Zimmermann: „Die Feder in der Hand bin ich eine ganz andre Person.“ Carmen Sylva (1843-1916). Leben und Werk. Mit einem Vorwort von I.D. Isabelle Fürstin zu Wied. Schriftenreihe der Forschungsstelle Carmen Sylva/ Fürstlich Wiedisches Archiv, Band 8, Stuttgart: ibidem-Verlag, 2019.

434 Seiten, 370 Abbildungen (davon 25 farbig)

ISBN: 978-3-8382-0815-2

http://www.carmensylva-fwa.de/publ/fscsfwa08.html

Dr. Hans-Jürgen Krüger (1930-2017) in Memoriam.

Das Buch enthält eine Bildanalyse über die erste Königin von Rumänien, Elisabeth zu Wied (Carmen Sylva) in der Memoirenliteratur und in den Biografien, gefolgt von einer Biografie in Bildern, Zeitzeugnissen und neu erschlossenen Dokumenten aus den Archiven und der Korrespondenz der Königin mit ihrer Familie in Neuwied und mit König Carol I.

Die zahlreichen Fotografien und Abbildungen zum Leben und literarischem Werk der Königin Elisabeth (Carmen Sylva), die im Buch enthalten sind, stammen aus dem Fürstlich Wiedischen Archiv (228, davon 9 farbig) und aus der Privatsammlung der Autorin (142, davon 16 farbig).

„Das Buch ist Carmen Sylva: vielseitig und vielschichtig – und voller Facetten.“
I.D. Isabelle Fürstin zu Wied (aus dem Vorwort zum Buch)

Umschlagtext des Bandes:
Die rheinische Prinzessin Elisabeth zu Wied wurde 1869 durch Heirat mit dem Hohenzollernprinzen und Fürsten Carol I. von Rumänien Fürstin und ab 1881 erste Königin von Rumänien. Beflügelt von dem Missionsgedanken, Landes­mutter, Wohltäterin und Mittelpunkt eines geistreichen, künstlerischen Hofes zu sein, selbst künstlerisch und insbesondere schriftstellerisch tätig, erreichte sie als dichtende Königin Carmen Sylva eine Berühmtheit, die für Königsge­mahlinnen höchst ungewöhnlich war. Die Schattenseiten ihres Lebens auf dem Thron waren die gefühlte Unsicherheit ihrer Position am Hof aufgrund ihrer Kinderlosigkeit, eine dreijährige Verbannung, nachdem sie sich in die Heirats­politik des Thronfolgers eingemischt hatte, und der Macht- und Bedeutungs­verlust mit dem Auftritt ihrer Nachfolgerin auf dem Thron, der englischstäm­migen Kronprinzessin Maria, die bald als Mutter der Dynastie, „Königin aller Rumänen“ und Schriftstellerin verehrt wurde und so die Erinnerung an die erste Königin und Dichterin Carmen Sylva allmählich verblassen ließ.
Zeitgenössische Persönlichkeiten und mehrere Biografen haben versucht, die schillernde, facettenreiche und manchmal widersprüchliche Persönlichkeit Carmen Sylvas zu fassen. Ergänzend dazu greift diese Biografie neu erschlos­sene Archivquellen und Dokumente auf, insbesondere den privaten Brief­wechsel des Königspaares Elisabeth und Carol I. von Rumänien aus den Jahren 1869 bis 1913. Darin werden bislang unbekannte Selbstaussagen Carmen Syl­vas über ihr Leben und Werk offengelegt, über dramatische Lebensereignisse wie den Tod ihrer Tochter, ihre weitere Kinderlosigkeit und Exilzeit, ihren Missionsgedanken als Landesmutter von Rumänien sowie ihre Überzeugung, als Schriftstellerin im Dienst des neuen Königreiches tätig zu sein. Zeitgenössi­sche Erinnerungsbilder von Carmen Sylva, Ausschnitte aus dem literarischen Werk mit autobiografischen Bezügen, Abbildungen aus den Originalwerken, Zeitdokumente sowie eine reiche Auswahl von Fotografien aus dem Fürstlich Wiedischen Archiv runden diese Biografie ab.

Die Autorin:
Silvia Irina Zimmermann promovierte über das literarische Werk Carmen Syl­vas an der Universität Marburg und veröffentlichte mehrere Bücher über die dichtende Königin. Sie ist Initiatorin und Leiterin der Forschungsstelle Carmen Sylva des Fürstlich Wiedischen Archivs in Neuwied sowie Mitherausgeberin der Schriftenreihe der Forschungsstelle.
www.sizimmermann.de

carmensylva-biografie-zimmermann-2019

Im Buchhandel ab Ende Februar 2019 erhältlich. Weitere Details und Bestellmöglichkeit auf der Website des ibidem-Verlags:
https://www.ibidem.eu/de/reihen/literatur-sprache/schriftenreihe-der-forschungsstelle-carmen-sylva-fuerstlich-wiedisches-archiv.html

Veröffentlicht unter *Deutsch, Aus der Forschungsstelle Carmen Sylva FWA, Bibliografie (DE), Forschung - Cercetare - Research, Neue Bücher über Carmen Sylva, Schriftenreihe | Verschlagwortet mit , , , , , , | Hinterlasse einen Kommentar